Dragele
mele,
Vin
cu forte proaspete si va scriu pentru ca eu am facut greseli in viata
si nu vreau sa le mai repet si nu as dori ca nici voi sa le faceti.
Asa ca primul pas este sa iubiti: iubiti-va pe voi inseva, fetelor,
apoi iubiti tot ce e in jurul vostru, fie ca sunt animale de
companie, parinti, iubit, sot, colegi, orice, iubiti. Hraniti-va prin
iubire, cu iubire si daruiti la randul vostru iubire. E foarte
important. De ce va spun toate astea? Pentru ca am realizat ca sunt
reticenta la cuvantul: “te iubesc”, desi il folosesc si eu, nu
credeam cuvantul rostit la ceilalti de langa mine. Si mi-am dat seama
ca nu celalalt nu ma iubeste, ci eu nu ma iubeam, asa ca dupa
seminarul despre cum sa ne dezvoltam personal pe care l-am avut
saptamana aceasta, mi-am dat seama de foarte multe lucruri gresite.
Le-am citit, le-am studiat acele lucruri pe care le-am auzit la
seminar, insa nu le-am pastrat, ci le-am luat ca informatie si atat.
Dupa exercitiul foarte simplu de acolo, stand cu ochii inchisi si cu
mana la inima, mi-am multumit mie si apoi tuturor oamenilor de langa
mine pentru tot ce am, tot ce am realizat, iar apoi mi-am imaginat
tot ce mai vreau sa realizez si vreau multe, asa cum vrei si tu.
Multumiti
in fiecare zi pentru tot ce aveti si nu aveti, credeti-ma, Dumnezeu
stie foarte bine de ce aveti atat si nu mai mult si nici mai putin.
Daca nu credeti in Dumnezeu, multumiti Universului sau voua, dar
multumiti si iubiti.
Am inteles ca viata iti poate da foarte multe “lamai”, in care cu
greu ne putem face o limonada din ele, insa am gasit o modalitate in
care putem sa facem si haz de necaz. Asa cum pasarea Pheonix se naste
din propria cenusa, asa vreau sa faceti si voi, oricat de jos
sunteti, se poate.
Multumind
pentru tot ce am, mi-am dat seama cat de minunata e familia mea,
animalutele mele de companie, omul de langa mine pe care il iubesc si
ma iubeste, planurile mele de a merge mai departe, masina, casa,
mancarea, armonia cu care sunt inconjurata, sanatatea pe care o am,
toate imi dau putere sa merg mai departe si pentru asta multumesc.
Am
intalnit persoane care spun cu greu “multumesc” sau “te iubesc”
si daca si tu esti o astfel de persoana, vreau sa faci exercitii, in
fata oglinzii, singura si spune “multumesc” si “te iubesc”.
Fericirea
ta consta in multe lucruri, momente, oameni, insa cateodata nu te
poti bucura sau multumi din doar atat? De ce? Poate asta vrei sa ma
intrebi, “de ce?”.
Inainte
sa va raspund la intrebare, va intreb cateva lucruri: Ce va doriti
cel mai mult in viata asta sa obtineti? Care este primul lucru pe
care vreti sa-l obtineti de ceva vreme si nu reusiti sa-l obtineti?
Vi-l imaginati? Cum vi-l imaginati?
Eu
cand eram mica, eram cea mai mica dintre verisori si ma gandeam mereu
sa cresc mare, inalta, numai la asta ma gandeam. Insa, stiti ce mai
faceam, imi si imaginam ca ii intrec cu inaltimea mea. Si inca ceva,
foarte important, imi doream din inima, din suflet sa se intample
asta. Poate spuneti ca e ceva banal, insa va mai dau un exemplu. Cand
am dat examenele la facultate, mi le doream sa le iau, era in inima
dorinta, nu doar in gand, nu doar faptul ca inveti e suficient.
Va
mai dau un exemplu si mai bun, in care timp de patru ani am crezut ca
nu o sa fac niciodata asta si am reusit doar cand a venit din suflet.
Soferia, am zis ca nu e pentru toata lumea, si pentru mine, nici
atat. Dupa ce am luat permisul de conducere, am condus foarte putin,
aveam o teama si o panica in momentul in care ma urcam la volanul
masinii, toata lumea ma forta sa conduc si asta ma facea sa refuz si
mai tare, insa intr-o zi, m-am trezit si mi-am zis ca trebuie sa
sofez, insa teama persista, asa ca mi-am inchis ochii si mi-am
imaginat cum sofez, cat de bine o faceam si fara nicio greseala, asa
incat o ajutam si pe mama la cumparaturi, am asociat faptul ca
trebuie sa sofez pentru ca trebuie sa ajut. Mama e mereu in sufletul
meu si inima mi-a zis ca daca o iubesc pe mama, iubesc si soferia. Si
uite asa, azi un pic, maine un pic, acum ma urc la volan fara nicio
teama.
De
abia acum mi-am dat seama de ce nu puteam sa sofez sau de ce nu
reusesc multe lucruri de care sunt capabila, dar teama de a nu reusi
ma impiedica.
Cand
vrem un lucru sa se indeplineasca, ce facem? Ni-l spunem in gand si
ne gandim mereu la el. Altii isi scriu pe o foaie si o citesc in
fiecare zi pentru ca poate se va indeplini, poate. Insa constatati ca
trec anii si voi sunteti doar la faza de visat, de gandit si atat? De
ce? Pentru ca acelasi gand, aceeasi minte va spune ca nu sunteti
suficient de bune, de capabile, de frumoase, de destepte pentru
obtinerea a ceea ce doriti si va simtiti inferioare. O mare greseala,
pe care o facem cu totii, inconstient sau constient. Ceea ce vreau eu
de la voi, dragelor, este sa simtiti in suflet daca acel lucru vi-l
doriti si daca il regasiti in inima, atunci aveti toate sansele sa
faceti ceea ce va doriti, sa aveti tot ce va doriti. Nu e usor sa va
schimbati, insa trebuie daca va iubiti si vreti sa fiti iubite.
Mai
jos aveti un videoclip cu o femeie care si-a dorit sa-si invinga
cancerul pentru a naste un copil si de a se putea bucura de el, asta
doar ca si-a dorit din inima. Daca ea a putut si eu pot, si tu poti,
toata lumea va putea sa duca la bun sfarsit tot ceea ce ne dorim cu adevarat. Doriti-va din inima sa se intample si veti avea
o surpriza. Ganduri bune!
